Traducere de Octavian Cocoş
Ceea ce ştiu, nu iau din nicio stea,
Deşi Astronomie înţeleg,
Dar nu vestesc noroc, nici vreo belea,
Sau foamete ori boli un an întreg;
Şi nu pot spune soarta-n amănunt,
Dacă e vânt sau tună sau vin ploi,
Ori să prezic la regi, ca să-i încânt,
Privind spre cerul nopţii cel vioi;
Ci eu cunosc ce-n ochii tăi zăresc,
Iar de la stele înţeleg aşa,
Că frumuseţea şi-adevărul cresc,
Când procreezi şi-n viaţă laşi ceva.
Căci dacă nu, îţi prevestesc sever,
Frumos şi adevăr cu tine pier.
vezi mai multe poezii de: William Shakespeare